Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare față de investiții din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie și, în același timp, erodează nivelul de trai al angajaților din companiile românești. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimțite abia peste doi ani și, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor.
Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiții pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investițiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creștere a cheltuielilor de investiții este nesemnificativ în 2018.
“Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL.
Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investițiilor noi în responsabilitatea mediului privat.
Dacă viitorul este sacrificat prin absența investițiilor, prezentul creează dificultăți mediului de afaceri din cauza birocrației care frânează dezvoltarea capitalului autohton și blochează evoluția profesională a angajaților.
Astfel, specialiștii din companiile românești – tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocați în activități care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocrație.
