Orașe din România care aspira la statutul de smart city

Revista Sinteza a publicat în luna mai un articol despre orașele din România care aspiră la statutul de smart city. Pentru că studiul este încă de actualitate, vă prezentăm mai jos câteva dintre proiectele acestor orașe.

De la Mizil la Cluj-Napoca, 38 de oraşe mari, medii şi mici din România au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate, peste 200 de proiecte tip Smart City. Lista oraşelor din România înscrise în cursa Smart City este într-o continuă evoluţie, la fel şi proiectele implementate. Ea include, în prezent, orașe precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra-Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Târgu-Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Târgu-Bujor, Tulcea.

Primele oraşe din România introduse pe harta Smart City la nivel internaţional au fost Târgu-Mureş, de către IBM şi Visa în 2010, Alba Iulia, de către Siemens în 2015 şi Bucureşti – Sectorul 4, prin parteneriatul Telekom Romania – CISCO tot în 2015. Conform unui studiu, topul primelor zece oraşe, în funcţie de numărul de proiecte smart, în plan, în curs de implementare sau livrate este:
Alba Iulia – 72 proiecte
Oradea – 20 proiecte
Cluj-Napoca – 18 proiecte
Bucureşti – 13 proiecte
Piatra-Neamţ -12 proiecte
Braşov – 11 proiecte
Arad – 11 proiecte
Sibiu – 11 proiecte
Constanţa – 10 proiecte
Iaşi – 8 proiecte

Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale Uniunii Europene.
Raportul indică faptul că piaţa de Smart City din România este încă la început, dar se află într-o creştere exponenţială. Multitudinea evenimentelor cu şi despre din 2017 a generat o conştientizare a fenomenului Smart City în rândul autorităţilor locale şi centrale, care au în plan alocarea de bugete locale pentru proiecte de profil în România anului 2018. Cele mai populare soluţii Smart City identificate în România şi, în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal cu LED (recunoscut ca fiind prima soluţie Smart City scalabilă la nivel global), smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiţi senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calităţii aerului.

Alba Iulia domină clasamentul ca număr de soluţii implementate, iar oraşe mici precum Balş, Mizil, Seini sau Târnăveni se remarcă prin proiecte personalizate. De exemplu, Seini este singurul oraş independent energetic din România. Târgu-Neamţ, a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, iar Gura Humorului se remarcă prin acoperire integrală cu servicii publice WiFi.

Surse de finantare

Sursele de finanţare pentru proiectele Smart City implementate până în prezent în România sunt din: buget local – de exemplu, pentru strategiile din Cluj-Napoca, Oradea, Târgu-Mureş, Sibiu sau auditul de Smart City de la Târnăveni, fonduri europene – proiectele de iluminat stradal cu LED, proiectul realizat de Siemens pentru Alba Iulia, (companii – furnizori de soluţii Smart City) în Alba Iulia, de exemplu, toate soluţiile sunt furnizate cu fondurile companiilor private, estimate la peste un milion de euro, alte state – SUA, cu finanţarea proiectului Smart Campus de la Politehnica din Bucureşti şi o firmă de consultanţă americană pentru implementare.

Alba Iulia, oraşul în care s-a născut viitorul

Oraşul în care acum 100 de ani s-a născut un viitor de ţară ar urma să devină, la finalul anului 2018, „primul smart city” din România. Proiectul-pilot Alba Iulia Smart City nu implică niciun fel de cost din partea municipalităţii, toate serviciile şi costurile aferente fiind puse la dispoziţia oraşului şi suportate, conform proiectului, de către companiile private care au ales să-şi expună portofoliile în Alba Iulia.

Cetatea Alba Carolina din Alba-Iulia; poarta şi obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan
Alături de parteneriate public-private şi de legislaţia care să sprijine dezvoltarea oraşelor, autorităţile locale au cel mai greu cuvânt de spus în proiectele de tip smart city. „Alba Iulia Smart City 2018” a fost demarat în 2016, printr-un protocol de cooperare între municipiul Alba Iulia şi Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. Proiectul va fi finalizat în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri la Alba Iulia. „Se vorbeşte foarte mult despre «smart city» azi, însă puţină lume înţelege că, până să avem trenurile japonezilor, trebuie să avem o infrastructură şi o mentalitate pregătită pentru aşa ceva”, declara la începutul acestui an Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia.
Ca urmare, orice oraş inteligent sau orice comunitate care îşi doreşte să se transforme în oraş inteligent are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, într-un interval destul de lung de timp, cum ar fi 10-15 ani, o legislaţie şi programe care să susţină dezvoltarea, resurse umane instruite să o dezvolte şi să o administreze şi un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilităţi, telecomunicaţii, transport, siguranţă etc. Deocamdată, în municipiul Alba Iulia se testează, se evaluează, se critică, se analizează rezultate, toate acestea contribuind la încercarea de a duce oraşul în era digitală. La sfârşitul acestui proiect, tot ceea ce se va dovedi fiabil ar putea fi implementat prin încheierea unor noi parteneriate.
Prin proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază în primul rând de internet în spaţii publice, servicii medicale în care medicii răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi, aplicaţii prin intermediul cărora cetăţenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce, pe partea de educaţie, mai multe instituţii de învăţământ au primit tablete, în aşa fel încât elevii şi părinţii să aibă acces gratuit la informaţiile şcolare. Pe stâlpi s-au montat LEDuri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-şi cumpere locuinţe în cartiere mai puţin poluate. De asemenea, s-au găsit soluţii inteligente şi pentru mediul de afaceri. În termeni de beneficii, proiectul înseamnă pentru Alba Iulia dezvoltare durabilă, dezvoltarea infrastructurii ICT, a mobilităţii urbane, dar şi plusuri consistente în sănătate, eficienţă energetică, calitatea locuirii, valorificarea potenţialului turistic, educaţie, e-administraţie, mediul de afaceri etc.
Printre paşii care au fost făcuţi în Alba Iulia Smart City 2018 se numără numeroase proiecte, inclusiv 14 proiecte semnate cu Orange şi includerea Primăriei Alba Iulia în proiecte cu finanţare europeană (Horizon 2020) câştigate de Orange România pe utilizarea arhitecturii şi tehnologiei 5G în aplicaţii de tip smart city. Astfel de proiecte vor ajuta la cofinanţarea Proiectului Pilot de Smart City în Alba Iulia:
• Hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice (în Cetatea Alba Carolina, în autogări, în gară, în licee şi universitate).
• Soluţie de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public gestionate de Societatea de Transport Public Alba Iulia, ce include accesul Wi-Fi la Internet securizat pentru călători, accesul în timp real la informaţii de poziţionare, viteză şi direcţie de deplasare mijloc de transport pentru compania de transport public.
• Soluţie de comunicare cu cetăţenii prin hotspoturile Wi-Fi şi prin aplicaţia E-Alba Iulia.
• Vizualizarea şi optimizarea traficului pedestrian şi ale mijloacelor de transport public, prin adaptarea soluţiei Orange Business Retail Analytics.
• Infrastructura LoRa WAN, prin care vor comunica aplicaţiile şi dispozitivele conectate la internet.
• Soluţie de măsurare a calităţii aerului, uRadMonitor, ce oferă informaţii asupra nivelului de poluare din oraş şi zona limitrofă.
• Soluţia de promovare turistică şi interacţiune cu cetăţenii ce include 250 de beacon-uri instalaţi în aproximativ 225 de obiective (muzee, universitate, cetate, restaurante, statui, catedrale) ce vor transmite informaţii despre acestea direct pe telefonul mobil al vizitatorilor.
• Soluţie de management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive furnizate de Flashnet pe stâlpii de iluminat, prin care să fie controlate de la distanţă programul de funcţionare şi intensitatea luminii. Dispozitivele trimit alarme şi oferă informaţii în timp real referitoare la consumul de electricitate pentru fiecare stâlp.
• Soluţie de management şi contorizare inteligentă a sistemului public de distribuţie a apei prin 50 de dispozitive ce trimit, de asemenea, alerte legate de pierderi.
• Securizarea accesului la internet pentru toate componentele de smart city şi monitorizarea sistemului prin platforma Business Internet Security
• Secţiune dedicată Proiectului Pilot Smart City. Alba Iulia în cadrul programului de accelerare a startup-urilor Innovation Labs 2017, unde infrastructura va fi deschisă pentru dezvoltatori.
• Soluţia Civic Alert, prin care cetăţenii raportează către Primărie problemele oraşului, statusul tichetelor deschise putând fi urmărit în timp real pe website-ul primăriei.
• Soluţia de clasă digitală ce conţine tablete, conţinut didactic digital, catalog digital, acces la Internet prin Wi-Fi securizat şi cu trafic web filtrat.
• În parteneriatul cu ClujIT Cluster au fost implementate patru proiecte: PEDITEL, un serviciu medical prin telefon (1791) dedicat părinţilor cu copii de vârste mici şi mijlocii. Serviciul are în componenţă 14 medici specialişti care răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi medicale gratuite oricui are nevoie.
• Aplicaţia şi platforma Donez450, care se adresează donatorilor de sânge. Altă platformă implementată se numeşte OKEY şi este dedicată firmelor mici şi mijlocii, pentru a le facilita tot ceea ce înseamnă bază de clienţi, facturare, registru de casă etc. De asemenea, tot prin ClujIT a apărut aplicaţia de implicare civică CityHealth, cu ajutorul căreia cetăţenii pot trimite sesizări în timp real către primărie cu ajutorul telefonului mobil.
• Parteneriatul cu Telekom a ajutat 18 şcoli din Alba Iulia, în decembrie anul trecut, să se doteze cu 690 de tablete de ultimă generaţie.
• Tot la soluţii implementate, intră şi studiul Siemens – „Smart Cities Research” – „The Business Case for Smart Cities: Alba Iulia”, în care a fost analizat potenţialul de investiţii al oraşului şi impactul pe care l-ar putea avea acestea asupra economiei şi vieţii oamenilor. Alba Iulia a făcut echipă, în acest studiu, cu Londra, Bruxelles, Aberdeen şi Kartal, un cartier din Istanbul.
• Pe partea de iluminat inteligent, au fost încheiate parteneriate cu Schreder şi Philips.
• Din parteneriatul cu Euro Jobs a rezultat, până acum, un tur virtual de prezentare a Cetăţii Alba Carolina, 360 Scan cuprinzând toate monumentele şi obiectivele turistice din Cetate, şanţurile cetăţii şi zona de apărare şi interiorul Catedralei Încoronării.
• Cu startup-ul local, FastOrder s-a reuşit introducerea aplicaţiei într-un număr de restaurante, iar cu WhiteCityCode se lucrează la implementarea unei soluţii de comunicare direct, de pe site-ul www.apulum.ro, între albaiulieni şi primărie şi care se numeşte Chat Piper.
• În parteneriatul cu VegaComp, au fost instalaţi 52 de senzori inductivi de parcare pe Bulevardul Transilvaniei.

Oradea, cea mai mare eficienţă administrativă

Topul administraţiilor publice din România este condus de Oradea, care este un oraş cu cea mai mare eficienţă administrativă dintre cele 320 de oraşe din România, potrivit mai multor studii, printre care Studiul de impact „E-guvernarea în municipiile României” realizat de SNSPA în 2016 şi Urbanizehub.ro în 2018. Oradea are cele mai bune performanţe la nivelul cheltuielilor de capital, cu investiţii de 1.225 euro pe cap de locuitor în ultimii opt ani şi cu o atracţie de fonduri europene de 716 euro pe cap de locuitor.

În 2016, se spunea despre Oradea că va deveni, până la sfârşitul acelui an, „primul smart city” din România. Prin proiectul „Strategie de informatizare a municipiului Oradea 2016 – 2020”, oraşul intra atunci în cel mai complex demers de acest tip din România, fiind vizate zece arii tematice, de la administraţie, infrastructură, mobilitate, energie şi afaceri până la locuire, educaţie, cultură, medicină şi securitate informatică. Strategia integrată de informatizare a municipiului Oradea a fost dezvoltată de Asociaţia Cluj IT, fiind prima abordare structurată din România înspre dezvoltarea unui Smart City.

Cluj-Napoca, proiect după proiect

La sfârşitul anului 2013, municipalitatea clujeană, alături de comunitatea de IT din Cluj, îşi exprima dorinţa de a transforma Cluj-Napoca în smart city. Patru ani mai târziu, în 2017, se spunea despre Cluj că devine, treptat, „primul smart city din România”. În luna martie a anului trecut Primăria Cluj-Napoca punea la dispoziţia cetăţenilor municipiului aplicaţia My Cluj prin intermediul căreia aceştia pot transmite sesizările lor direct către Primărie, iar câteva luni mai târziu, municipalitatea anunţa finalizarea licitaţiei privind cumpărarea a 30 de autobuze electrice care vor contribui la scăderea emisiilor de dioxid de carbon provenite din transportul rutier. Începând cu acest an, Clujul dispune şi de primul funcţionar public virtual, Antonia, cu ajutorul căruia clujenii vor putea alege să îşi înregistreze un număr de 60 de cereri, de la distanţă, fără a se deplasa fizic la registratura generală a instituţiei sau la una dintre primăriile de cartier. Tot primăria şi compania clujeană de IT Life is Hard au lansat aplicaţia Cluj Now, care le permite cetăţenilor, dar şi turiştilor, să primească în timp real notificări cu privire la restricţii de circulaţie cauzate de lucrări pe străzile de pe raza municipiului, restricţii de trafic cauzate de evenimente aflate în derulare, dar şi alte notificări ce pot să provină de la diverse departamente din cadrul instituţiei, în timp ce aplicaţia „Cluj Parking” monitorizează locurile de parcare disponibile în cele şase parcări cu barieră din municipiu.

Bucureşti, oraşul smart… de mâine

În luna martie 2018, Primăria Municipiului Bucureşti anunţa atribuirea contractului pentru elaborarea „Strategiei pentru dezvoltarea unui oraş inteligent Smart City Bucureşti” companiei Deloitte. Strategia va fi implementată în domenii precum managementul traficului, parcări, iluminat, infrastructură, guvernare locală, siguranţă publică, energie, telecomunicaţii, mediu, energie verde, turism. Prin implementarea strategiei Smart City, bucureştenii vor beneficia de infrastructură de transport public şi drumuri adecvate, servicii de calitate prin infrastructuri moderne, acces la educaţie de calitate, acces la servicii medicale de calitate, inclusiv prin intermediul sistemelor online, locuri de muncă, siguranţă publică, reducerea emisiilor de CO2 şi poluării, reducerea importurilor de energie.

Sibiu, primul la reducerea consumului de energie

Sibiul este oraşul din România în care călătoriile se pot plăti în mijloacele de transport public cu carduri contactless Mastercard şi Visa, emise oriunde în lume, în baza unei soluţii implementate de BCR şi Global Payments, în colaborare cu Telekom Romania. Soluţia de plată cu carduri contactless este disponibilă începând cu luna februarie a anului 2018 în toate mijloacele de transport ale societăţii de transport local. Astfel, toate mijloacele de transport ale societăţii locale de transport, Tursib, dispun de câte două validatoare de plată, prin care oricine îşi poate achita călătoria prin simpla apropiere a cardului bancar contactless, indiferent de banca emitentă a cardului. În 2013, locuitorii Sibiului erau primii români care urmau să beneficieze de proiecte speciale care veneau să-i ajute la reducerea consumului de energie. Primul pas în abordarea unei politici energetice noi a fost făcută atunci de municipalitatea sibiană care s-a asociat cu Centrul Român al Energiei pentru programul Sibiu Smart City. Proiectul Smart City Sibiu avea atunci drept scop promovarea unor soluţii inteligente de producere şi utilizare a energiei, precum şi gestionarea eficientă a consumului de energie electrică şi termică într-o zonă a municipiului Sibiu care va fi selectată. Proiectul era compus din mai multe module tehnice. Un modul important este IEnergymetrics, un sistem inteligent care să ajute cetăţenii să reducă consumul de energie. Sistemul prevede contorizarea inteligentă, dar şi o platformă de educaţie care să ajute cetăţenii în utilizarea responsabilă a energiei. Un alt proiect se referea la demararea modulului E-mobile, respectiv înlocuirea treptată a mijloacelor de transport clasice cu unele electrice, mai puţin poluante.

Piatra Neamţ devine Smart City

Municipiul Piatra-Neamţ avea propria viziune Smart, definită şi asumată la sfârşitul anului 2015 prin Declaraţia „Piatra Neamţ 2020 – Oraş Inteligent”, viziune care a fost transpusă într-un plan de acţiune cu mai multe componente: un sistem de monitorizare video ca primă componentă a implementării conceptelor „securitate inteligentă” şi „trafic inteligent”; o interfaţă digitală cu contribuabilii, constând într-un sistem de acces on-line la serviciile publice şi de plată on-line a taxelor şi impozitelor locale; o zonă de acces public la internet WiFi; un ghid digital pe bază de coduri QR scanabile amplasate pe muzee, monumente istorice si de arhitectura, obiective turistice; un centru de excelenţă în educaţie cu o sală de clasă „inteligentă” (ecran, videoproiector / tablete în reţea / intranet). În decembrie 2017, Telekom Romania, a realizat al treilea proiect-pilot de smart city în Piatra-Neamţ, primele două situându-se în Bucureşti şi Constanţa. Proiectul include soluţie de iluminat stradal inteligent, mobilier stradal inteligent, staţie de încărcare pentru maşinile electrice, sistem de monitorizare a calităţii aerului, supraveghere video inteligentă şi Wi-Fi gratuit.

Braşov, primul la telegestiunea iluminatului public

La rândul lui, în 2014, Braşov s-a autointitulat „primul smart city din România” prin sistemul de telegestiune a iluminatului public. inteliLIGHT®, sistemul de telegestiune a iluminatului public ales pentru a fi implementat la Braşov, are ca funcţionalităţi de bază comandarea de la distanţă a aprinderii/stingerii iluminatului public şi programarea reducerii graduale a intensităţii fluxului luminos în zonele cu trafic nocturn redus. Sistemul pune suplimentar la dispoziţia municipalităţii un set de instrumente de monitorizare, analiză şi planificare care au ca obiectiv reducerea costurilor de operare şi întreţinere a reţelei.

Iaşi şi Arad, în Digital Cities Challenge

La începutul lui 2018, municipalitatea ieşeană a fost acceptată într-un program iniţiat de către Comisia Europeană (Digital Cities Challenge) prin care, alături de alte 14 oraşe, inclusiv Arad, va primi consultanţă de specialitate în încercarea de a deveni „Smart City”. Scopul programului constă în oferirea de consultanţă cu experţi locali şi internaţionali pentru a ajuta oraşele selectate să dezvolte şi să pună în aplicare planuri strategice care vizează creştere economică şi bunăstare socială. Pe lista oraşelor selectate până acum mai figurează, printre altele, Sofia (Bulgaria), Granada (Spania) şi Patras (Grecia). Astfel, experţii vor face o evaluare actuală a „maturităţii digitale a Iaşului”, în timp ce specialiştii municipalităţii vor avea acces la sesiuni de instruire a capacităţilor în dezvoltarea digitală, la schimburi de experienţă cu reprezentanţi ai celorlalte oraşe selectate şi, nu în ultimul rând, acces la reţele şi platforme europene.La finalul programului, municipiul Iaşi va avea o strategie şi un plan de acţiune pentru trecerea la transformarea digitală. Totodată, va fi stabilită o „comunitate de actori locali” ce se vor implica în procesul de transformare digitală, iar oraşul va fi parte a unei reţele cu parteneri europeni pentru asistenţă reciprocă şi consultanţă în viitor. În luna martie a cestui an, la Iaşi a avut loc Dezbaterea Smart City 2018-2020 care a reunit reprezentanţi ai oraşelor din zona de Nord-Est şi ai altor oraşe din ţară care au împărtăşit experienţa lor în domeniu. Participanţii au discutat despre soluţii integrate de mobilitate, nevoia oraşelor de e-ticketing, eliminarea congestiei şi a noxelor, reducerea consumurilor, carsharing, ridesharing, parcări inteligente, maşini electrice şi alte instrumente pentru dezvoltarea unui ecosistem de mobilitate inteligentă.

În ceea ce priveşte municipiul Arad, acceptat şi el în Digital Cities Challenge, acesta este implicat deja în numeroase proiecte legate de transformarea digitală printre care: proiectul „Iluminat public cu LED în municipiul Arad”, care cuprinde extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat prin instalarea a 3.114 puncte luminoase. Sistemul de iluminat public din Arad are în funcţiune 15.158 de puncte luminoase, din care 9.434 modernizate prin înlocuirea aparatelor de iluminat cu vapori de sodiu cu aparate de iluminat cu LEDuri, celelalte urmând să fie înlocuite până în 2020; Un sistem de e-ticketing pentru transportul public urban; Hot Spots şi extinderea soluţiei WIFI, cu acces la internet gratuit securizat în zonele publice (parcuri, zone pietonale, etc.); Supraveghere video inteligentă; e-guvernare, aplicaţie ce permite trimiterea electronică a cererilor, sesizărilor, petiţiilor cetăţenilor şi urmărirea stării lor; catalog electronic prin care cele 22 unităţi de învăţământ din Arad sunt cuprinse în proiectul „Sistemul de management şi analiză a performanţelor şcolare” cu acces la internet wireless. Aproape 330 de Acces Point-uri au fost montate în acest scop. Primăria Municipiului Arad a finalizat achiziţia celor 900 de tablete, astfel că fiecare clasă de elevi are propriul catalog electronic; Bike-sharing; My Arad, o aplicaţie gratuită prin care utilizatorii pot să sesizeze municipalitatea în privinţa diverselor probleme din oraş; Biblioteca „A.D. Xenopol” a implementat Public Library Innovation Programme, program menit să ajute bibliotecile publice să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării pentru a crea servicii noi care acoperă nevoi de dezvoltare a comunităţilor.

Constanța – Străzi inteligente

În 2017, Constanţa devenea al doilea oraş, după Bucureşti (în 2016), inclus într-un proiect-pilot derulat de Telekom care viza transformarea sa într-un oraş inteligent. Soluţiile propuse se subordonează conceptului de „Stradă Inteligentă”, care adresează nevoi urbane precum: găsirea rapidă a unui loc de parcare, iluminat eficient, siguranţă publică, acces la internet, încărcare electrică pentru maşini, calitatea mediului înconjurător, afişarea, în timp real, de informaţii utile pentru cetăţeni.

Sursa: http://revistasinteza.ro/ziua-in-care-am-devenit-primul-smart-city/