Concluzia studiului ProfAid realizat de ATCA: reforma sistemului de învăţământ este imperios necesară – 15% dintre şcolari prezintă risc de tulburări comportamentale
Conform studiului desfăşurat în cadrul proiectului ProfAid, 15% dintre copiii înscrişi în şcoli prezintă risc mediu şi sever de a dezvolta tulburări comportamentale. În cazul copiilor diagnosticaţi cu o tulburare de dezvoltare, cele mai comune diagnostice au fost TSA, sindrom Down, întârziere în dezvoltare, ADHD, deficit de atenţie, deficienţe mentale uşoare/ moderate. Majoritatea copiilor atipici nu beneficiază de sprijin direct la clasă, iar cadrele didactice utilizează adesea o programă adaptata doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o abordare particularizată, corespunzătoare nivelului şi cerinţelor elevilor cu tulburări.
În perioada decembrie 2017-iunie 2018, Asociaţia Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA), a derulat proiectul ProfAid, în cadrul căruia s-a desfăşurat cursul “Tulburări de neurodezvoltare” acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Unic în România prin componenta sa practică şi de consultanţă, ProfAid este programul de formare a cadrelor didactice ce oferă soluţii concrete pentru înlăturarea conceptului de “copil problemă” la clasă, folosind materiale educaţionale şi tehnici specifice de management al comportamentelor dificile şi a tulburărilor severe de comportament. Cursurile gratuite ProfAid au cuprins o componentă teoretică (curs şi materiale didactice specifice) şi una de practică, dublată de consultanţă specializată. Cadrele didactice implicate au beneficiat, după orele de teorie, de ore de consultanţă la clasă oferite de către psihologii ATCA, pentru a putea implementa eficient strategiile de management al clasei însuşite teoretic.
În etapa pilot a ProfAid, au fost implicate aproximativ 700 de cadre didactice şi aproape 19.000 de copii din 30 de şcoli din Bucureşti, Ploieşti şi Alexandria (selectate dintr-un total de peste 110 instituţii şcolare la nivel naţional înscrise în preselecţie). Au fost observaţi un număr de 2.788 de copii cu risc de a dezvolta tulburări comportamentale şi de dezvoltare – de aproape 20 de ori mai mulţi decât cifra înregistrată oficial.
Din analiza directă, reiese ca majoritatea copiilor cu TSA sau tulburări comportamentale nu beneficiază de sprijin direct la clasa, iar prezenţa unui profesor de sprijin este ocazională sau inexistentă. Se constată un risc mai mare la ciclul gimnazial faţă de cel primar, cu un procentaj foarte mare al elevilor cu risc sever la clasa a V-a (23%).
Deşi în şcoli există psiholog şcolar, orele alocate sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor copiilor cu tulburări de comportament sau ale celor care prezintă un diagnostic sever. Nu sunt alocaţi suficienţi specialişti care să ofere consiliere cadrelor didactice şi părinţilor. Cadrele didactice nu dispun de instrumente potrivite pentru a face faţă acestei situaţii de fapt, în lipsa unei curricule adaptabile, dar şi a sprijinului specializat ce se dovedeşte necesar. Mai mult, 87% dintre cadrele didactice utilizează o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o programă particularizată pentru nivelul şi cerinţele elevilor cu tulburări. În peste 60% din situaţii, copiii cu tulburări de dezvoltare sau comportamente negative sunt aşezaţi în ultimele bănci, ceea ce determina o mai mică implicare a lor în rezolvarea cerinţelor profesorului, implicit un control instrucţional redus.
“La finalul etapei pilot, credem cu tărie că ProfAid este o iniţiativă care trebuie extinsă la nivel naţional. Este imperios necesară o reformă a sistemului actual de învăţământ, pentru integrarea cu succes a copiilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă din şcolile de stat. Un parteneriat public-privat între Ministerul Educaţiei, organizaţii non-profit, sponsori şi cadrele didactice este esenţial pentru a schimba în bine viaţa copiilor cu nevoi speciale, pentru ca ei să poată duce o viaţă normală în societate” susţine Anca Dumitrescu, preşedinte ATCA.
“Credem că accesul la educaţie este un drept fundamental al oricărei persoane, fiind cu atât mai important în cazul copiilor cu nevoi speciale. Susţinerea educaţiei stă la baza direcţiilor strategice de investiţii comunitare ale Kaufland România. Iar prin programul ProfAid ne dorim eliminarea barierelor şi crearea de oportunităţi pentru toţi aceşti copii” crede Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România, sponsorul proiectului.
În cadrul programului ProfAid, odată cu introducerea materialelor de specialitate în şcoli şi prin formarea cadrelor didactice şi consultanţa oferită acestora, rata de implementare a tehnicilor moderne de predare si management comportamental a crescut. S-a observat un impact pozitiv imediat în clasele la care s-au aplicat tehnicile speciale, iar relaţia profesor-elev s-a îmbunătăţit semnificativ la aceste clase. Psihologii ATCA au remarcat ca principal efect pozitiv faptul că toţi elevii, atât neurotipici cât şi atipici, au avut posibilitatea să-şi exprime deschis nevoile, să înţeleagă nemijlocit beneficiile comportamentelor pozitive şi să încerce, în consecinţă, să-şi îmbunătăţească performanţele şcolare de grup sau individuale. Tehnicile formate prin ProfAid Kit ajută la reducerea comportamentelor disruptive şi integrarea mai uşoară a copiilor cu tulburări comportamentale şi de dezvoltare. Înregistrarea unui curs demonstrativ, precum şi mostre multimedia din materialele utilizate în cadrul proiectului sunt disponibile online, la adresa http://profaid.atca.ro
“ProfAid kit a fost unul dintre cele mai preţioase instrumente de management comportamental pe care l-am implementat la clasă. Am reuşit să înţeleg mai bine ce îi motivează pe elevii mei şi am descoperit tehnici noi şi moderne cu ajutorul cărora am reuşit să cresc considerabil performanţele şcolare” povesteşte Ana Maria Bănica, cadru didactic la Şcoala Generală nr. 56, una dintre instituţiile şcolare care a luat parte la etapa pilot a programului ProfAid.
Continuarea firească a proiectului este demararea unui dialog între ATCA, Inspectoratul General al Municipiului Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, pentru a identifica si de la acest nivel, soluţiile de extindere a programului la nivel naţional. Măsurile întrevăzute de ATCA se delimitează astfel pe două direcţii principale – implicare din partea cadrelor didactice şi susţinere din partea Ministerului de profil. Pe de o parte, pentru o bună adaptare la cerinţele şcolare şi pentru a fi pregătiţi să facă faţă cu succes vieţii de adolescent/ adult, este necesar ca profesorii să utilizeze mai des tehnici moderne de management comportamental al elevilor. Modul de predare trebuie adaptat la abilităţile copiilor, iar colaborarea cu specialişti în analiză comportamentală aplicată devine în consecinţă absolut necesară. În acest sens, sunt utile cursuri de formare ce abordează problematica tulburărilor de spectru autist şi al altor tulburări de dezvoltare.
Toate acestea nu pot fi desfăşurate în lipsa unor măsuri din partea Ministerului Educaţiei, care ar trebui să introducă în programa de formare a cadrelor didactice un modul dedicat copiilor cu nevoi speciale (în special cu autism, în virtutea ultimelor cercetări ce arată o incidenţă de 1 la 59 de copii a acestei afecţiuni). În plus, numărul de copii dintr-o clasă eficientă ar fi de maxim 17, în condiţiile în care s-ar aloca, de asemenea, profesori de sprijin pentru copiii cu tulburări comportamentale, dar şi consilieri şcolari mai mulţi.
