În anul 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat instituirea Zilei Internaționale a Copilului, serbată de atunci, an de an, la 1 iunie. Cu ocazia acestei sărbători, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţie câteva date statistice interesante:

  1. La 1 ianuarie 2018, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4176,1 mii, în scădere cu 37,9 mii comparativ cu anul anterior;
  2. Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2018, de 18,8%, în scădere faţă de anii anteriori;
  3. Proporţia băieţilor în segmentul de populaţie de 0-18 ani a fost, în ultimii ani, superioară comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă (51,4%); raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete;
  4. În anul 2017 s-au născut 191,7[1] mii copii;
  5. În anul 2017, rata de fertilitate[2] a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34,4 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani);
  6. Cele mai ridicate rate ale natalităţii[3], înregistrate în anul 2017, au fost în regiunile Bucureşti-lfov (9,7 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest și Centru (cu o rată de 9,4  născuţi-vii la 1000 locuitori fiecare), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (7,5 născuţi-vii la 1000 locuitori) și Sud-Est (7,9 născuţi-vii la 1000 locuitori);
  7. La începutul anului şcolar 2017/2018, populaţia şcolară era de 3578,6[4] mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7047 unităţi şi 236,2 mii cadre didactice;
  8. Din totalul populaţiei şcolare la începutul anului şcolar 2017/2018, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 541,9 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1678,0 mii, iar al celor din învăţământul liceal de 637,7 mii;
  9. Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară la începutul anului şcolar 2017/2018 a fost de 72,0%[5];

[1]Datele privind numărul născuţilor-vii se referă la născuţii-vii ai căror mame aveau domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România. Datele pentru anul 2017 sunt semidefinitive. Datele definitive vor fi disponibile în luna ianuarie 2019.

[2] Rata de fertilitate a fost calculată prin raportarea numărului născuților-vii de către mamele cu vârsta de15-49 ani cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România la populația feminină de vârstă fertilă (15-49 ani) după domiciliu la 1 iulie 2017 și se exprimă în număr de născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă. Rata este provizorie.

[3] Ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea numărului născuților-vii ale căror mame aveau domicilul sau reședința obișnuită în România la numărul populației după domiciliu la 1 iulie 2017 și se exprimă în număr de născuți- vii la 1000 de locuitori. Ratele sunt provizorii.

[4] Conform ISCED – 2011 (Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei) populaţia şcolară include numărul copiilor din învăţământul antepreşcolar (creşele), pe lângă învăţământul: preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, iar în învăţământul superior, pe lângă studenţii de licenţă, sunt incluşi şi cursanţii din învăţământul universitar de master, de doctorat, învăţământul postuniversitar şi de la programele postdoctorale.

[5] Pentru calcularea gradului de cuprindere în anul 2017/2018 s-a utilizat populaţia şcolară definită în nota 4) şi populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2017.

sursa INS

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR