În căutarea unei soluţii pentru întârzierea instalării unor afecţiuni asociate înaintării în vârstă, o echipă de biologi americani a dezvoltat o metodă prin care a reuşit o încetinire semnificativă a procesului de îmbătrânire şi îmbunătăţirea stării de sănătate în cazul musculiţelor de oţet studiate, relatează Science Daily, citat de Agerpres.
Echipa de biologi de la Universitatea din Los Angeles, California (UCLA) a dezvoltat această metodă care serveşte ca o maşină a timpului celulară, întorcând în sens invers acele ”ceasornicului” unui component-cheie al îmbătrânirii.
În cadrul unui studiu efectuat asupra unor musculiţe de oţet de vârstă medie, cercetătorii au îmbunătăţit în mod substanţial starea de sănătate a acestora şi le-au încetinit semnificativ procesul de îmbătrânire.
Specialiştii consideră că tehnica ar putea duce la găsirea unei modalităţi de a întârzia instalarea unor afecţiuni precum Parkinson sau Alzheimer, ori a cancerului, atacului vascular cerebral şi a altor boli asociate înaintării în vârstă a oamenilor.
Metoda se concentrează pe mitocondrii, micile generatoare de energie ale celulelor care controlează dezvoltarea acestora şi determină momentul în care acestea trăiesc şi mor.
Odată cu înaintarea în vârstă mitocondriile se uzează, iar organitele deteriorate au tendinţa de a se acumula în creier, muşchi şi alte organe. În cazul în care celulele nu le pot elimina, aceste mitocondrii devin toxice şi contribuie la apariţia unei game largi de afecţiuni, a explicat David Walker, profesor în cadrul UCLA, unul dintre autorii principali ai studiului.
În cadrul cercetării recente, Walker şi colegii săi au descoperit că pe măsură ce musculiţele de oţet ajung la vârsta medie – circa o lună de viaţă, în cazul lor – mitocondriile îşi modifică forma iniţială, mică şi rotundă, devenind mai mari şi elongate. Acest lucru ”perturbă capacitatea celulei de a cuăţa mitocondria deteriorată”, a explicat Walker. ”Cercetarea noastră sugerează mitocondriile disfuncţionale se acumulează odată cu vârsta în loc să fie eliminate”, a adăugat el.
Studiul, publicat la 6 septembrie în jurnalul ”Nature Communications” raportează că oamenii de ştiinţă de la UCLA au îndepărtat mitocondriile deteriorate scindându-le în bucăţi mai mici. După ce au făcut acest lucru, musculiţele studiate au devenit mai active, mai energice şi mai rezistente.
În urma tratamentului aplicat, femelele au trăit cu 20% mai mult decât durata de viaţă obişnuită, iar masculii cu 12% peste medie.
Pentru a scinda mitocondriile, echipa de oameni de ştiinţă condusă de Anil Rana de la UCLA, a utilizat o proteină numită Drp1 ale cărei niveluri, cel puţin în cazul muştelor şi şoarecilor, s-a demonstrat că scad odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au crescut nivelurile de Drp1, acest lucru permiţând corpului musculiţelor să elimine mitocondriile deteriorate şi să le păstreze numai pe cele sănătoase.
Echipa de cercetători a observat şi că gena Atg1 a musculiţelor joacă de asemenea un rol esenţial în inversarea îmbătrânirii celulare. Astfel, prin ”întreruperea” genei, celulele musculiţelor au devenit capabile să elimine mitocondriile deteriorate.
Astfel, s-a dovedit că în cazul procedurii anti-îmbătrânire, Drp1 are rol de scindare a mitocondriilor mărite, în timp ce gena Atg1 ajută la ”curăţarea” acestora.
Walker a declarat că pentru ”prelungirea vieţii şi îmbunătăţirea sănătăţii” musculiţelor nu a fost nevoie decât de ”şapte zile de intervenţie”.
Una dintre problemele de sănătate declanşate de această procedură a fost cea a perforaţiei intestinale – cercetări realizate anterior de echipa lui Walker au descoperit că aceasta apare în mod obişnuit cu circa o săptămână înainte de decesul musculiţelor de oţet – însă, conform studiului UCLA, aceasta a fost întârziată după ce insectele au primit o doză mărită de Drp1.
Musculiţele de oţet sunt deseori folosite în experimentele ştiinţifice deoarece durata lor scurtă de viaţă le permite cercetătorilor să urmărească mai uşor efectele anumitor tratamente, iar multe dintre trăsăturile lor în ceea ce priveşte îmbătrânirea sunt similare cu cele ale oamenilor. În plus, oamenii de ştiinţă au descoperit toate genele musculiţei de oţet şi modul în care acestea pot fi ”întrerupte” în mod individual.
Walker speră ca tehnica dezvoltată de echipa sa să poată fi utilizată în viitor pe oameni prin realizarea unui tratament care să mimeze efectele Drp1 pentru prelungirea duratei de viaţă prin îmbunătăţirea stării de sănătate.
