Experții cred că bioprint-ul va avea două aplicații principale. În primul rând, ca o sursă de țesuturi și organe noi în medicina regenerativă. În al doilea rând, ca instrument pentru a înțelege mai bine bolile umane și pentru a testa siguranța și eficacitatea noilor medicamente.
Prin intermediul noilor tehnologii, s-ar putea reduce disconfortul și durerea uneia din 10 persoane care va suferi de artrită în timpul vieții. Artrita acționează prin ruperea țesutului cartilajului cauciucat găsit în articulații, ducând la durere, rigiditate și umflături.
Tehnologia de imprimare 3D ar putea permite ca noul cartilaj să fie imprimat la cerere, utilizând celulele proprii ale pacienților – o tehnică cunoscută sub numele de bioprinting.
Profesorul Jos Malda lucrează cu astfel de bioprinturi 3D în laboratorul său de la Centrul Medical Universitar Utrecht din Olanda. Ca parte a unui proiect numit 3D-JOINT, echipa printeaza biotesuturi care pot fi implantate într-o articulație pentru a înlocui partea deteriorataă Acestea s-ar maturiza în cele din urmă într-un tesut care este la fel ca și cartilajul original sănătos.
Deja, celulele stem pot fi depuse în imprimante 3D conform unui plan precis, pentru a crea stratul complex de țesuturi. Totuși, asta nu înseamnă că se pot transforma instantaneu în noi organe sau părți ale corpului.
“Imprimarea nu este ultima etapă a biofabricării, deoarece imprimarea unui produs sub formă de inimă nu o face o inimă”, a spus prof. Malda. “Construcția tipărită are nevoie de timp și indicii chimice și biofizice corecte pentru a se maturiza într-un țesut funcțional”.
O provocare este menținerea condițiilor potrivite pentru materialul de construcție celular.
Printarea tradițională 3D folosește materiale plastice care sunt suficient de flexibile pentru a fi împinse printr-o duză de imprimantă, dar sunt și ele solide pentru a păstra forma lor după aceea.
Dar deoarece biocombustibilii conțin celule vii, oamenii de știință trebuie să dezvolte noi soluții. O opțiune este utilizarea unui hidrogel – un tip de material care constă în rețele de molecule mari, cunoscute sub denumirea de polimeri, umflate cu apă.
“Pentru bioprinting, materialul trebuie să poată menține celulele în viață. Acest lucru necesită condiții apoase și procesare la o temperatură relativ scăzută, ceea ce face ca materialele pe bază de hidrogel să fie candidați ideali “, a spus Prof. Malda.
sursa:https://horizon-magazine.eu
