În ultimii 5 ani, discuția despre orașul inteligent a devenit un fenomen în jurul căruia s-au dezvoltat conferințe, dezbateri publice, asociații și publicații dedicate.
Am văzut multe companii pe scenă, cu o mulțime de soluții, și am văzut mulți primari ambițioși, gata să facă din urbea lor un Smart City. Dar, cu toată deschiderea, entuziasmul și poate chiar disponibilitatea unor soluții, suntem încă în situația în care nu putem identifica un oraș din România ca fiind inteligent.
În momentul de față, majoritatea proiectelor smart pe care orașele le pot arăta sunt punctuale, izolate. Găsim sisteme de iluminat mai performante, formulare online pe portalul primăriei, WiFi în centru, aplicații pentru gestiunea incidentelor. Probabil cu toții ne-am fi așteptat la o evoluție mai rapidă, totuși nu suntem mirați de ritmul lent în care s-au mișcat lucrurile. Majoritatea primăriilor motivează că nu au specialiști proprii care să dezvolte strategii integrate și planuri de acțiune. Ar fi fost poate de ajutor existența unui pachet de standarde formale, recunoscute internațional, pentru Smart City. Organismele de standardizare lucrează intens (IEEE 2413:2019 pentru IoT, seria ISO 371xx cu 7 standarde publicate deja și 5 în lucru), dar nu putem vorbi încă de un cadru complet, aplicabil direct de către primării ca bază pentru strategia Smart City.
În tot acest proces de dezbatere, experimentare și învățare a ceea ce este pentru noi un oraș inteligent și cum putem să-l transpunem în realitate, am realizat poate prea puțini dintre noi faptul că avem la îndemână elementele care pot accelera transformarea spre orașul în care dorim să trăim:
Un oraș inteligent este un oraș interconectat, inclusiv, bazat pe implicare și co-creare, un oraș în care comunicăm, planificăm și lucrăm împreună. Fiecare oraș are nevoie de o structură permanentă, formalizată, implicată continuu, formată din toți actorii ecosistemului, un comitet local de consultanță și suport.
Dacă orașele împărtășesc aceleași caracteristici, procese administrative, probleme, multe identice, altele similare în funcție de mărime, nu le vedem din păcate încă împărtășind strategii, abordări. O standardizare de facto a modului de abordare a soluțiilor la nivelul municipiilor și orașelor ar genera economii financiare semnificative, timp redus de implementare și riscuri mult reduse, accelerând masiv adopția soluțiilor valoroase, în loc să se reinventeze fiecare aplicație în fiecare oraș. Achizițiile comune și implementările comune sunt posibile.
Să gândim sistemic și strategic. Asumarea dezvoltării și aplicării unei Strategii este singura cale de a structura viziunea de dezvoltare și de a susține un plan de acțiune coerent. Orice oraș are nevoie de o strategie de optimizare prin mijloace digitale. Putem să o numim „Strategie de Smart City“ sau altfel, numele nu contează, asumarea da.
Și poate trebuie să mai facem ceva: să dobândim viziunea comună a orașului pe care îl vrem, dincolo de termeni, definiții, domenii și grade de atins. Un oraș interconectat, inclusiv, sigur, confortabil, în care fiecare poate fi co-creator în evoluția ecosistemului. Un oraș în care toate procesele sunt controlabile, trasabile, măsurabile și în care avem mijloacele să le ajustăm când este nevoie, pentru a fi mereu mai eficient.
Asumându-ne astfel Orașul dincolo de o definiție, va fi Smart pentru că suntem „smart“ împreună și pentru că ne implicăm să îl construim.
Autori:Daniel Homorodean, Vicepreședinte Cluj IT, Paulina Mitrea, Coordonator Grup „Brained City“ Cluj IT, Stelian Brad, Vicepreședinte Cluj IT
Acest articol a fost publicat și în Ghidul Soluțiilor Smart City 2019.
