În luna iunie 2018 a fost publicat clasamentul celor mai „inteligente” orașe din lume. Adică al celor mai avansate orașe în ce privește capitalul uman, coeziunea socială, economia, mediul, guvernanța, planificarea urbană, atractivitatea la nivel internațional, tehnologia, mobilitatea și transportul.
România lipsește din acest clasament

Realizat de prestigioasă IESE Business School, clasamentul include 165 de orașe din 80 de țări, dar nu include și România. Să fie din cauza unor limitări metodologice de cercetare sau pur și simplu din lipsa de date și exemple de orașe inteligente din România? Nu știm. Ceea ce rămâne ca o tristă remarcă este faptul că țările vecine precum Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Serbia sunt reprezentate prin capitalele lor în acest clasament, dar România lipsește.

Clasamentul își propune să fie un instrument pentru primari, city manageri, companii și factori interesați ajutându-isă îmbunătățească calitatea vieții rezidenților din orașe. Studierea celor mai avansate orașe în funcție de fiecare din cei 10 factori analizați este o sursă de inspirație pentru identificarea celor mai bune practici pentru inovație, sustenabilitate, echitate și conectivitate.
Orașul inteligent se construiește cu viziune

Nu este suficient că un oraș să performeze într-o singură privința pentru ocuparea unei poziții de frunte în acest clasament. Este nevoie că performanță să fie constant pozitivă la toate cele 10 capitole analizate. Altfel orașele în cauza vor produce dezechilibre. Este foarte dificil de conciliat puterea economică cu coeziunea socială și mobilitatea sau transportul cu mediul. De aceea, măsurarea succesului este un proces în derulare complex care necesită viziune din partea celor implicați.

Și totuși, dacă ar fi să selectăm un oraș din România care s-a remarcat prin implementarea unui proiect de oraș inteligent, acesta este Alba Iulia. Realizat în parteneriat public privat acest proiect smart city este concentrat pe comunitate și mediul de afaceri.
  • Comunitate – Prin convertirea tehnologiilor moderne pentru îmbunătățirea calității vieții.
  • Mediul de afaceri– Prin transformarea orașului într-un mediu prietenos pentru afaceri și lansarea de start-up-uri.

Scopul? Creșterea eficienței economice, creșterea calității vieții și reducerea costurilor. Motivele reușitei? Strategia de dezvoltare 2014-2020 elaborată împreună cu Banca Mondială, atragerea a peste 200 milioane euro din fonduri europene în ultimii 10 ani. Alba Iulia este singurul oraș cu manual de brand din România ceea ce-i dă coerentă în promovare și vizibilitate. Tot sistemele digitale dau transparență în cheltuirea banului public, Alba Iulia aflându-se sub monitorizarea Moody. Consecința implementării acestor tehnologii este creșterea demografică și teritorială a orașului. Recunoașterea reușitei stă în cooptarea orașului că partener în 8 proiecte URBACT la nivel european.

România poate avea orașe inteligente

De ce am menționat Alba Iulia? Ca să arăt că se poate. Poate că nu suntem (încă) în clasamentul celor mai inteligente orașe, dar putem fi. Important este să avem aleși cu viziune, oameni de implementare pricepuți și lideri locali care să agreeze un plan comun de dezvoltare.

Schimbarea conducerii adminstrative nu are voie să încline balanța deciziilor decât în folosul cetățenilor și orașului. Acordul comun în privința calendarului de implementare pe direcțiile agreate este esențial și trebuie respectat. Astfel se construiește încrederea factorilor implicați în transformarea așezărilor urbane în orașe inteligente. Sunt generate rezultate, sunt depășite afilierile partinice și crește speranța cetățenilor  în viitor.

Nivelul de trai al cetățenilor depinde de nivelul de competitivitate al orașului în regiunea de dezvoltare, al regiunii comparativ cu nivelul țării și al țării cu lumea. Numai facilitând dezvoltarea unor componente precum capitalul uman, coeziunea socială, economia, mediul, guvernanța, planificarea urbană, atractivitatea la nivel internațional, tehnologia, mobilitatea și transportul, România devine competitivă. Orașul inteligent nu e un moft, e o necesitate.  

 Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente