Code for Romania propune Guvernului României și  Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene 6 acțiuni strategice pentru transformarea digitală de care România are nevoie în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență.

“Suntem într-un punct critic când avem o șansă de resetare a modului în care facem digitalizare în România. Dacă vom continua să ne concentrăm pe soluții reactive, fără a crea un cadru pentru un proces corect de proiectare și administrare a instrumentelor digitale, riscăm să irosim cea mai mare finanțare publică pentru un asemenea proces, dar și șansa de a face lucrurile corect. O astfel de oportunitate ar putea fi singura pe care o avem înainte de a fi prea târziu pentru o redresare digitală a României”, susțin reprezentanții Code for Romania, într-un comunicat de presă.

Planul pe care România îl va propune trebuie să ia în calcul toate resursele competente din societatea românească, pentru a ne asigura că transformăm oportunitatea în succes. Code for Romania dispune în acest moment de resursele umane și abilitățile necesare pentru a sprijini un set concret de măsuri și soluții (propuse în acest document) pentru a contribui la implementarea acestora ca parte din strategia digitală pentru următorii ani. Ei au un mecanism testat de colaborare cu instituțiile centrale, bazat pe un acord cadru cu Guvernul României care așteaptă să fie reoperaționalizat de noul executiv.

Un proces de digitalizare nu înseamnă livrarea unor soluții punctuale, ci proiectarea unei infrastructuri strategice, care face referire nu la echipamentele necesare, ci, înainte de toate, la resursele umane adecvate, standardele de livrare și criteriile corecte de evaluare ale sistemelor informatice pe care le implementează.

Cele 6 acțiuni strategice pentru transformarea digitală propuse sunt:

A1. PROGRAME DE FORMARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR PENTRU SPECIALIȘTI ÎN UX/UI DESIGN

Constituirea și finanțarea unor programe de masterat pentru pregătirea de specialiști UX/UI în cele patru centre universitare și tech din Romania (Iași, Cluj, Timișoara și București) pentru a putea beneficia de acești specialiști în sectoarele public și privat din România.

A2. FORMAREA DE ECHIPE INTERDISCIPLINARE PENTRU AUDITAREA NEVOILOR INSTITUȚIONALE ȘI PROIECTAREA DE SISTEME ADECVATE, INTEROPERABILE ȘI OPTIME DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Urmând exemplul tuturor țărilor care au desfășurat un proces de digitalizare de succes, Code for Romania propune crearea de echipe interdisciplinare, formate din câte trei specialiști complementari: un analist de business, un specialist UX/UI și un arhitect software. Aceste echipe ar trebui să fie integrate timp de un an în fiecare instituție publică în care să (1) analizeze procesele interne ale acesteia, modurile de interconectare cu celelalte instituții, să evalueze nivelul de maturitate digitală al instituției, (2) să transmită toate rezultatele acestei analize către Autoritatea Pentru Digitalizarea României/Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și sub coordonarea acestuia să (3) proiecteze soluțiile tehnice necesare sectorului public.

A3. DEZVOLTAREA DE RESURSE DE ÎNVĂȚARE PENTRU PERSONALUL IT DIN INSTITUȚII PUBLICE

Code for Romania propune construirea unui portal de formare continuă pentru acești specialiști, care ar putea fi extins ulterior și pentru consolidarea abilităților digitale în rândul celorlalte categorii profesionale din interiorul administrației publice, care să conțină resurse, programe de training, articole și informații relevante și care sprijină aceste resurse umane în urmarea unui plan de învățare coerent și susținut în timp.

A4. POLITICA OPEN SOURCE A ROMÂNIEI ȘI CREAREA INFRASTRUCTURII DE REUTILIZARE DE PRODUSE INFORMATICE ÎNTRE INSTITUȚII PUBLICE

Code for Romania propune dezvoltarea unei politici și a unei strategii coerente de open-source a României plecând de la modelele de succes din Statele Unite ale Americii și Uniunii Europene, cu obiectivul pregătirii instituțiilor publice centrale și locale pentru dezvoltarea de soluții open-source și adoptarea unor bune practici de reutilizare și eficientizare a costurilor digitalizării.

A5. STABILIREA PRIN LEGE A UNOR STANDARDE DE LIVRARE/ACCEPTANȚĂ EXHAUSTIVE PENTRU SOLUȚIILE SOFTWARE GUVERNAMENTALE

Este nevoie de legislație exhaustivă care să acopere:

  • Standarde de reutilizare pentru a asigura faptul că, încă din etapa de development tehnic, produsele digitale din spațiul public sunt construite în așa fel încât orice altă instituție poate să beneficieze de aceeași soluție cu minim de efort de reimplementare și adaptare. După cum am menționat și mai sus, o politică opensource ar facilita și mai mult atingerea unui astfel de standard.
  • Standarde minime de disponibilitate Sa produselor software din domeniul public – un sistem al statului trebuie să asigure o disponibilitate de minim 99,9% dacă oferă un serviciu critic – asta înseamnă că acel sistem, în afara de mentenanța planificată, trebuie să nu fie inaccesibil mai mult de 8 ore de-a lungul unui an.
  • Standarde de scalabilitate, care se referă la faptul că sistemul trebuie să fie capabil să păstreze o calitate ridicată a serviciului oferit indiferent de numărul de utilizatori care îl folosesc.
  • Standarde de securitate, care spun că un produs informatic dezvoltat pentru sistemul public trebuie să aibă ca principală calitate reziliența în fața atacurilor cibernetice.
  • Standarde de flexibilitate care se traduc în capacitatea unui sistem informatic de a rămâne accesibil utilizatorilor chiar dacă trece prin schimbarea unui furnizor de servicii.
  • Standarde de integrabilitate sunt standardele unitare care se asigură că un produs software dezvoltat în domeniul public poate schimba informații sau se poate interfața cu un alt produs software din domeniul public, cu ajustări minime.
  • Standarde de reprezentare a datelor care spun că datele expuse de administrația publică trebuie armonizate, în așa fel încât ele să poată să fie reprezentate la nivel de metadate, pentru a asigura coerența și a facilita distribuția și consumarea acestor date. Pe scurt, datele expuse public trebuie sa fie conforme unui RDF (Resource Definition Framework).
  • Standarde de formatare a datelor și anume, datele expuse de administrație trebuie să folosească formate de date acceptate de industrie: JSON, XML.
  • Standarde de distribuție a datelor care spun că modul de expunere al datelor trebuie să respecte standarde ale industriei: REST, messaging queues etc.
  • Standarde de accesibilitate pentru toate soluțiile software din sectorul public care vor fi construite și, în paralel, auditarea platformelor existente și reconstrcția acestora. În prezent, un segment important al populației, de peste 800.000 de persoane, nu pot utiliza majoritatea covârșitoare a website-urilor și aplicațiilor curente. Soluție: L

A6. CIVIC HALL

Pornind de la modelul Civic Hall New York, adoptat și de alte state precum Canada și Franța, Code for Romania propune construcția unui spațiu care să se manifeste ca principal loc de întâlnire și colaborare între instituțiile publice, ONG-uri și mediul academic. Scopul acestui spatiu fizic de lucru este sa crească gradul de interactiune și de conectare dintre aceste entitati, construind astfel contextul propice pentru a împărtași cunoștințe și instrumente utile pentru inițiativele de schimbare și inovare socială din România. Va conduce la dezvoltarea de proiecte și programe colaborative de cercetare și identificare de soluții care să răspundă la nevoile reale ale societății, având pentru prima dată la masa de discuții și în laboratorul de implementare toți actorii relevanți (de la specialiști, profesori, experți, până la echipe de proiect), precum și toate resursele necesare pentru a crea soluții sustenabile. Un spațiu de cercetare și colaborare inter-sectorială și un mediu eficient pentru toți cei care ne pot schimba viața în bine.