Orașele din România au nevoie să își adapteze strategiile de dezvoltare locală la noile nevoi ale societății și să țină cont de toate beneficiile pe care tehnologia modernă și inovațiile le pot oferi. În cadrul conferinței ”Dezvoltarea strategică pentru orașe inteligente” organizată de Concord Communication, în cadrul Dezbaterilor Smart Cities, autoritățile locale și centrale, precum și specialiști în domeniu au făcut recomandări cu privire la ce ar trebui să cuprindă un astfel de document.
Marius Bostan, antreprenor, inițiator RePatriot și fost Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a precizat că: ”O strategie pornește de la analiza nevoilor, depinde de resursele existente și de scopul propus. Dar, în același timp contează și alte strategii naționale de care trebuie ținut cont. Fiecare autoritate publică locală ar trebui să își adapteze strategia de dezvoltare în acord cu noile schimbări determinate de pandemie, avansul tehnologic și migrația populației. Românii adoptă rapid tehnologia. Mediul privat a fost primul care a dat semnalul și a promovat conceptul și solutii de smart city, dar abia după cinci ani primariile au înțeles. Așa că anii următori sunt decisivi pentru transformarea orașelor.”
Câteva dintre strategiile naționale de care trebuie să țină cont administrațiile publice locale sunt:
- Strategiei UE pentru integrarea sistemului energetic aprobată anul trecut (COM 2020 – 299 final);
- Strategia Energetice a Romaniei 2020-2030;
- Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice;
- Digitalizarea sectorului energetic (PNIESC);
- Pactul ecologic european
Strategia UE pentru integrarea sistemului energetic aprobată anul trecut (COM 2020 – 299 final) stabilește elemente de natură să faciliteze dezvoltarea orașelor inteligente și anume: dezvoltarea economiei circulare, dezvoltarea pe scară largă a producerii energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, utilizarea combustibililor regenerabili cu emisii scăzute de carbon inclusiv hidrogenul în sectorul transporturi corelat cu promovarea electromobilității în transportul rutier si a combustibililor alternativi, modernizarea infrastructurii energetice prin digitalizare. Aceste elemente sunt evidențiate de asemenea și la nivel național, în cadrul Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) elaborat de România.
În cadrul PNIESC a fost introdusă obligativitatea, în ceea ce privește clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2020, să fie clădiri al căror consum de energie este aproape zero.
Dan Dragoș Drăgan, Secretar de Stat, Ministerul Energiei a spus că: ”Începând cu anul 2021, pentru aceste cladiri cu o performanţă energetică foarte ridicată, în vederea atingerii obiectivului de consum energetic aproape zero sau foarte scăzut, necesarul de energie va fi acoperit în proporţie de minimum 30% din surse regenerabile, produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii. Acestea reprezintă măsuri care vor conlucra pe termen lung la atingerea obiectivului de constituire a zonelor urbane verzi.”
În cadrul Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anilor 2050, este prevăzut ca obiectiv prioritar (OP5) – Creșterea flexibilității sistemului energetic național prin digitalizare, rețele inteligente și prin dezvoltarea categoriei consumatorilor activi (prosumatori), cu următoarele axe prioritare:
- Digitalizarea sistemului energetic național în segmentele de transport, distribuție și consum;
- Încurajarea prosumatorilor, atât casnici, cât și industriali și agricoli, concomitent cu dezvoltarea rețelelor și a contoarelor inteligente;
- Integrarea sistemelor de producție distribuită și a prosumatorilor în sistemul electroenergetic;
România urmărește implementarea conceptului de rețele inteligente, inclusiv prin introducerea pe scară largă a contoarelor inteligente.
Digitalizarea reprezintă un element de baza în evoluția orașelor inteligente și comunităților în condițiile în care producerea energiei devine descentralizată iar infrastructura energetică va trebui regândită și adaptată noilor cerințe.
Digitalizarea, un factor important ȋn aplicarea măsurilor de optimizare a modului ȋn care este utilizată energia și resursele sunt utilitățile contorizate inteligent și distribuite prin intermediul rețelelor inteligente. Introducerea sistemelor de măsurare inteligente în sectorul energetic reprezintă o prioritate națională, ca prim pas în digitalizarea infrastructurii.
Digitalizarea sectorului energetic capătă o importanță crucială întrucât poziționează consumatorul în centru și contribuie la o nouă proiectare a piețelor de energie. Consumatorii capătă un rol activ ca prosumatori (consumatori și/sau producători).
Digitalizarea pune la dispoziție noi oportunități pentru furnizorii de energie prin optimizarea lanțului de valori, integrarea surselor regenerabile din surse variate și distribuite precum și reducerea costurilor de operare. În același timp favorizează consumatorul final prin reducerea facturii pentru cetățeni și întreprinderi ca urmare a aplicării măsurilor de eficiență energetică și participarea la mecanisme de flexibilizare a cererii de energie.
Soluții integrate și inovative pentru planificarea dezvoltării zonelor verzi, independente energetic conectate la sistemul energetic național
Așa cum și Pactul ecologic european ne indică, este necesar un sector digital care să plaseze durabilitatea ȋn centrul preocupărilor naționale. Dezvoltarea unui model global care să cuprindă soluții integrate și inovative pentru planificarea dezvoltării zonelor verzi, independente energetic conectate la sistemul energetic național, va necesita o abordare holistică prin desfașurarea unui proces de interacțiune și integrare între clădiri, utilizatori, producătorii regionali de energie, sistemul informatic de comunicare precum și o abordare integrativă care trebuie să înglobeze perspective tehnologice, urbanistice, de reglementare, financiare, legale sociale și economice. Condiția de bază rămâne cooperarea strânsa între cetățeni, autoritățile publice locale, agenții de dezvoltare locală/regională, companii de consultanță, industrie și cercetare.
Marius Todor, Director General Total Business Land este de părere că:
”Primariile sunt puse sub presiunea nevoii implementarii unor solutii digitale care să faciliteze interacțiunea la distanță cu cetățenii și să scurteze timpii de sesizare și răspuns, facilitând comunicarea de date și documente în format electronic care să fie transmisibile oline și să permită participarea cetățenilor în procesul de luare al deciziilor în format online.Pentru elaborarea unei strategii, este nevoie de analiza, obiective, riscuri, provocări (existente sau potențiale). De asemenea, este necesară o evaluare exhaustivă a stabilirii scopurilor și obiectivelor de bază ale institutiei, pe termen lung; vorbim despre un proces de analiză destinat obținerii avantajului competitiv pentru a permite să identifice, să dezvolte și să desfășoare schimbari în vederea atingerii obiectivelor proprii.”
Vrei să fii informat despre evenimentele și proiectele noastre viitoare?
