Cele mai mari creșteri ale cifrelor de afaceri în 2017 față de 2016 au fost obținute în domenii ca prestările de servicii, comerțul și industriile în care se creează valoare adăugată, reiese din statisticile oficiale care analizează evoluții din 87 de sectoare, consultate de MEDIAFAX.
Seriile de date privind cifra de afaceri în 2017 față de 2017, publicate în februarie de Institutul Național de Statistică (INS), arată că în mai mult de jumătate din domeniile de activitate (46 din 87) vânzările au crescut cu două cifre – peste 10% – și în doar 13 domenii au fost înregistrate scăderi.
Cele mai mari creșteri ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, anul trecut, în extracția minereurilor metalifere (+77,4%), construcția de clădiri rezidențiale (+69,7%), comerțul cu motociclete și piese de schimb pentru acestea (+50,6%) și extracția de petrol și gaze (+37,9%).
În continuare, afacerile din comerțul online au crescut cu 24,8%, urmate de jocurile de noroc (+23,9%), activitățile de arhitectură și inginerie (23,8%), service-urile auto (22,9%), industria energetică (+22,5%) și comerțul cu îmbrăcăminte, încălțăminte și articole din piele (+21,9%). În grupa cu creșteri de peste 20% a cifrelor de afaceri se mai regăsesc fabricarea de autovehicule, activitățile de birotică și secretariat, activitățile tehnico-științifice și activitățile de leasing și închiriere.
Potrivit INS, creșteri ale afacerilor cu 15%-20% au fost consemnate în activitățile de recrutare a forței de muncă, rafinării și cocserii, producția de cinema, video, programe TV, editare muzicală, industria metalurgică, activitățile de curățenie, confecțiile metalice, transporturile aeriene și terestre, industria bunurilor de capital și activitățile de consultanță fiscală, contabilitate, management și juridică.
Cu 10%-15% au crescut, în 2017, afacerile din industria tutunului, activitățile de editare, hoteluri-restaurante, fabricarea hârtiei, activitățile de logistică-depozitare, distribuția de mobilă, produse nealimentare și carburanți, industria chimică, tranzacțiile imobiliare, agențiile de turism, reparațiile de utilaje industriale, fabricarea băuturilor, poștă-curierat, fabricarea echipamentelor electrice, difuzarea și transmisiile de programe, comerțul cu autovehicule și industria bunurilor intermediare.
Creșteri de 5%-10% ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate, potrivit INS, în fabricarea de medicamente, curățătorii chimice de haine, industria cauciucului și maselor plastice, fabricarea calculatoarelor și articolelor optice, producția bunurilor de folosință îndelungată (cum sunt electrocasnicele), serviciile anexe sectorului extractiv, comerțul cu piese auto, comerțul angro de produse alimentare și nealimentare, comerțul cu amănuntul de alimente, activitățile de investigații, pază și protecție, industria textilă, producția articolelor de marochinărie, tipografii, publicitate și cercetare de piață, comerțul angro de produse agricole brute și animale vii, activitățile de servicii pentru IT&C și industria alimentară.
În fine, cu până la 5% au crescut afacerile din telecomunicații, fabricarea de mobilă, fabricarea materialelor de construcții, prelucrarea lemnului, farmacii și parfumerii.
De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, potrivit INS, în activitățile de întreținere și reparații curente (-24,6), construcțiile inginerești – care înglobează lucrările de infrastructură (-21,3%) – și fabricarea altor mijloace de transport (-20,6%). Scăderi au mai suferit afacerile din centrele de coafură, frizerie și înfrumusețare (-17,5%), construcțiile de clădiri nerezidențiale (-12,6%), extracția cărbunelui (-8,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-3,3%), transporturile pe apă (-1,9%), comerțul angro de echipamente informatice (-1,4%) și intermedierile din comerțul cu ridicata (-1,2%).
Aceste evoluții arată că sectorul serviciilor (profesionale sau pentru populație) are cei mai mulți reprezentanți în partea de sus a clasamentului – spre deosebire de situația din 2016, când topul cifrelor de afaceri era dominat net de comerț. În plus, industriile cu valoare adăugată încep să urce în clasament, după ce în ultimii ani au avut evoluții slabe, dacă nu chiar scăderi ale cifrelor de afaceri.
Pe lângă aceste „puncte tari” se remarcă și o provocare, aceea că industriile cu acces direct la consumul populației se regăsesc în jumătatea de jos a clasamentului și chiar sub bariera scăderilor, în condițiile în care importurile de bunuri similare au crescut vertiginos în 2017.
