Tehnologia va inlocui locurile de munca sau, mai precis, persoanele care detin aceste locuri de munca, se arata intr-un articol publicat de Joseph Pistrui, Profesor de management antreprenorial la IE Business School din Madrid. Putine industrii, daca exista, vor fi neatinse. Recent, CEO-ul Deutsche Bank a prezis ca jumatate din cei 97.000 de angajati ai sai ar putea fi inlocuiti cu roboti. Un studiu a aratat ca “39% din locurile de munca din sectorul juridic ar putea fi automatizate in urmatorii 10 ani”.

Si pentru cei din companiile de productie, viitorul mentionat mai sus poate ajunge chiar mai devreme. Acelasi raport a mentionat chiar aparitia “robotilor zidari”. De asemenea, se preconizeaza ca algoritmii de invatare a masinilor vor inlocui persoanele responsabile cu “sortarea partilor optice, controlul automatizat al calitatii, detectarea defectiunilor si imbunatatirea productivitatii si eficientei”. Institutul National de Standarde prezice ca “invatarea automata poate imbunatati capacitatea de productie cu pana la 20%” si reducerea cu 4% a deseurilor de materii prime.

Exista studii si rapoarte care prevad pierderea a 5 pana la 10 milioane de locuri de munca pana in 2020. Recent, titanul spatial si auto Elon Musk a declarat ca aceasta este cea mai mare amenintare existentiala a umanitatii. Important pentru liderii corporativi chiar acum este de a evita greseala catastrofala de a ignora modul in care oamenii vor fi afectati. Iata patru moduri de a va gandi la oamenii ramasi dupa ce noua tehnologie va fi omniprezenta.

In povestea Vrajitorul din Oz Oz, expertul este infatisat ca isi conduce regatul prin intermediul unei masini complexe ascunsa in spatele unei perdele. Multi directori s-ar putea sa se gandeasca la vrajitor, entuziasmati de ideea ca tehnologia le va permite sa renunte la milioane de dolari in costurile fortei de munca, ar putea ajunge sa creada ca cea mai buna companie este cea cu cele mai putine persoane in afara de CEO.

Cu toate acestea, CEO-ul si fondatorul companiei Fetch Robotics, Melonee Wise, avertizeaza impotriva acestui mod de gandire: “Pentru fiecare robot pe care il punem in lume, trebuie sa aveti pe cineva care sa il intretina si sa il ingrijeasca”, sustine ea, ideea este de a spori productivitatea, nu de a reduce forta de munca.

Oamenii sunt strategici. Masinile sunt tactice

McKinsey studiaza ce fel de munca este cel mai adaptabila la automatizare. Constatarile lor de pana acum par sa concluzioneze ca cu cat este mai tehnica munca, cu atat mai multa tehnologie se poate realiza. Cu alte cuvinte, masinile se indreapta spre aplicatii tactice.

Pe de alta parte, meseriile care necesita un inalt grad de imaginatie, analiza creativa si gandire strategica sunt mai greu de automatizat. Dupa cum a spus McKinsey intr-un raport recent: “Cele mai dificile activitati de automatizare disponibile in prezent sunt cele care implica gestionarea si dezvoltarea oamenilor (potential de automatizare de 9%) sau care aplica expertiza in procesul de luare a deciziilor, “Computerele sunt excelente la optimizare, dar nu sunt atat de bune la setarea obiectivelor.

Integrarea noii tehnologii implica emotii

Cand noua tehnologie va face ca unele locuri de munca sa dispara, se va propaga o frica reziduala in randul celor care raman in cadrul companiei. Este firesc ca ei sa intrebe:  Eu urmez? Cate zile voi mai fi angajat aici? Locurile de munca ofera atat confortul material, cat si satisfactia psihologica, iar atunci cand sentimentul de insecuritate  se instaleaza, oamenii devin, in mod evident, foarte afectati.

Liderul corporatist intelept va realiza ca trauma post-tehnica va avea doua provocari: (1) cum sa integreze noua tehnologie in fluxul de lucru si (2) cum sa faca fata sentimentelor ca noua tehnologie este cumva “dusmanul”. Fara a se ocupa de ambele, chiar si cel mai automatizat loc de munca ar putea crea cu usurinta  stari de anxietate, daca nu de furie.

Revedeti ce poate face forta de Munca

Tehnologia va inlocui o parte din activitate, dar nu trebuie sa inlocuiasca oamenii care au facut acea activitate. Economistul James Bessen noteaza: “Problema este ca oamenii isi pierd locul de munca si ar fi bine daca am folosi abilitatile si cunostintele lor pentru a “inventa” noi locuri de munca”.

De exemplu, un studiu efectuat in Australia a gasit o rezolvare in domeniul automatizarii activitatii reprezentantilor bancilor: “In timp ce ATM-urile au preluat multe dintre sarcinile pe care acestia le faceau, le-a oferit lucratorilor existenti posibilitatea de a dezvolta si a vinde o gama mai larga de servicii financiare.”

Mai mult,  studiul a constatat ca exista o paleta mare de noi oportunitati de angajare in domeniul analizei de date, al analistilor in sprijinul luarii deciziilor, al operatorilor de telecomunicatii, al celor care au experienta clientilor, al ajutoarelor de sanatate preventive personalizate si al celor care pot identifica furturile, daunele reputationale, hartuirea sociala si frauda pe internet. Este posibil ca astfel de posturi sa nu se afle in domeniul dvs. industrial actual. Dar ar putea exista si alte modalitati prin care sa puteti vedea acest moment ca momentul potrivit pentru a regandi forma si caracterul fortei de munca. O astfel de gandire noua va genera o noua intreaga agenda de dezvoltare a resurselor umane, una destul de probabil subliniind acele capacitati umane innascute care pot oferi o strategie reinnoita pentru succes, atat tehnologica, cat si umana.