44 de ani de la cel mai mare cutremur al României, iar multe cladiri vechi sunt încă neconsolidate

Au trecut 44 de ani de la cutremurul din 1977, care în cifre a însemnat 1578 de vieți curmate, din care 1424 doar în București, 11.000 de răniți și 35.000 de locuințe distruse.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a transmis un mesaj cu această ocazie, facând și o comparație între două orașe ale României, în ceea ce privește consolidarea și renovarea unor cladiri.
“Nu putem să nu ne întrebăm cum ar fi arătat viața culturală românească dacă nu ar fi plecat dintre noi personalități marcante precum actorul de teatru și film Toma Caragiu, interpreta de muzică ușoară Doina Badea, regizorul de televiziune Alexandru Bocăneț, poetul, prozatorul și eseistul A. E. Baconski, poeta Daniela Caurea și mulți alții.
Cele 7,2 grade pe Richter şi 56 de secunde au însemnat și distrugerea a 33 de clădiri din București, bulevardul Magheru fiind una dintre arterele care și-au schimbat înfățișarea. Blocul Scala și blocul Continental, cel cunoscut și astăzi ca locul în care a murit Toma Caragiu, au fost distruse în totalitate, blocul Dunărea s-a prăbușit pe jumătate, iar blocurile Wilson și Casata au avut de suferit, clădirile de astăzi amintind vag de ce au fost cândva. Lângă hotelul Lido se află un alt imobil grav afectat la cutremurul din 1977, blocul Simo, care a fost refăcut, dar și acum poartă bulină roșie, fiind pe lista imobilelor cu risc seismic.
Multe dintre clădirile de patrimoniu ale României au nevoie de o intervenție promptă și este importantă prioritizarea lor.
Cutremurele nu țin cont de țară sau anotimp, iar ieri, la data de 3 martie 2021, un cutremur de 6,3 grade pe scara Richter ce a avut loc în Grecia ne-a reamintit acest fapt. Din păcate nu realizăm mereu cât de importante sunt consolidarea și restaurarea clădirilor monument istoric sau a clădirilor cu risc seismic.
La nivelul Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului este derulat Programul Național de Restaurare (PNR), care presupune finanțarea intervențiilor la monumentele istorice. 91 de obiective sunt acum incluse în acest program, iar în București, 4 se află în diferite stadii ale intervenție (Casa lenachiţă Văcărescu, Casa Macca – Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Casa Zossima Demarat nr. 8, Casa de târgoveț, Șerban Vodă nr. 33). Un oraș care s-a îngrijit de aproape 10 ani de patrimoniul construit este Municipiul Oradea, unde 80% din imobile cu risc au fost deja reabilitate.
Îmi doresc ca o gură de oxigen în ceea ce privește restaurarea și reabilitarea clădirilor aflate în Lista Monumentelor Istorice să vină prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Mai mult, așteptăm și programul de restaurare generat de Primăria Capitalei”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.
Foto: B-dul Magheru București și Municipiul Oradea văzut de sus